EMIL VERZA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA PDF

Emil-Verza-Psihopedagogie-SpecialapdfUploaded by Iuliana Laura Ferariu – Psihoterapeut · oaded by Rays Novel Manroe · Nagy László. Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later. Psihopedagogie speciala damian mircea totolan psihopedagogie speciala emil. Emil Verza Tratat de Logopedie. March 22, | Author: Daniela | Category: N/ A UNIV. DR. EMIL VERZA TRATAT LOGOPEDIE VOL. II ^,-, Semnr. CUPRINS .

Author: Nishakar Dikora
Country: Comoros
Language: English (Spanish)
Genre: Personal Growth
Published (Last): 11 December 2015
Pages: 209
PDF File Size: 15.26 Mb
ePub File Size: 16.98 Mb
ISBN: 879-8-20454-911-3
Downloads: 74899
Price: Free* [*Free Regsitration Required]
Uploader: JoJozilkree

Thank you for interesting in our services. We are a non-profit group that run this website to share documents.

We need your help to maintenance this website. Please help us to share our service with your friends.

Interventia terapeutica in logopedie Criterii speciaka clasificare in balbaiala Cadrul general al abordarii simptomatologice Dificultati la nivelul fonoarticulator Dificultati la nivelul respirator DificultSfi la nivelul fonoarticulator Dificultati la nivelul extralingvistic Sinteza generala asupra simptomatologiei balbaielii Semnificatia testelor, a probelor Teoria mioelastica a lui Ewald Teoria neuro-cronaxica elaborata de R.

Teoria muco-ondulatorie a lui Perello Teoria oscilo-impedantiala a lui Dejonckere Contributii moderne in explicarea fonatiei Tulburarile vocii la varste extreme Tulburarile vocii in copilarie TulburSrile vocii la varstele inaintate Alte contribufii la explicarea mecanismelor afaziei De la diagnosticarea afaziei la recuperarea afazicului Factorii implicati in etiologie Retardul verbal in deficitul de intelect Aceste dificultati sunt determinate, in principal, de patru aspecte: In felul acesta, subiectul se obi?

Aceste considerente ne determina sa demonstram trei objective pe care ni le propunem in capitolul de fata: Limbajul gestual este mult mai redus, comparativ cu numarul unitStilor lingvistice ale unei limbi, dar printr-un singur gest pot exprima una sau mai multe notiuni, iar alte aspecte sunt suplinite de celelalte mijloace prozodice. Sterile emofionale de tipul bucuriei, tristetii, fricii, dezamSgirii, scarbei, respingerii, satisfactiei, sunt dintre cele care se percep facil prin intermediul limbajului nonverbal.

Astfel, se pare cS se confirms, tot mai riguros, ipoteza conform careia cele douS emisfere cerebrale capStS fiecare o ,specializare” pentru intelegerea tipului de mesaj. Datele clinice confirma, in buna parte, veraa idei, intrucat leziunile sau tulburarile de la nivelul emisferului stang sau drept due la dereglaje care afecteazS, preponderent, unul din cele douS caracteristici evidenfiate.

De aici, concluzia cS subiec ii ce specciala leziuni in emisfera dreapta prezinta tulburSri mai extinse sau mai restranse ale exprimSrilor emotionale? Persoanele care nu poseda comunicarea verbala sau la care aceasta este limitata, ca urmare a nedezvoltarii ei sau a psihopedagogiee tulburSri, comunica, in principal, prin mijloace extralingvistice, a caror eficienta depinde de nivelul experientei personale: La baza cercetSrilor din acest apeciala, au stat studiile despre limbajul gestual care in fapt constituie numai o fateta a comunicarii ferza, dar, cu sigurantS, una din cele mai importante.

Maestas y Moores,ca, ulterior, comunicarea totals sS fie introdusS in diverse programe educational-recuperative, in special pentru persoanele surde. Astfel, devenea limpede ca acupedia sau, mai bine ejil, educatia excesiva prin metode orale nu a constituit nici pe departe un succes. Se sitnte lipsa unor cercetari care sa puna in evidenta avantajele folosirii echilibrate a comunicarii verbale?

  CAUSAS PSICOLOGICAS DEL BAJO RENDIMIENTO ESCOLAR BRICKLIN PDF

Din nefericire, in ara noastra, nici termenul psuhopedagogie comunicare totala nu are o rezonanta fundamentata? Aceste cercetari urmaresc inregistrarea progreselor sau a regreselor obtinute de copiii cu deficienta de psjhopedagogie in conditiile educarii lor prin metode exclusiv auditiv-verbale sau psiohpedagogie cand acestea sunt dublate de alte mijloace, tehnicile nonverbale.

Pentru a avea o imagine asupra 23 eficienfei acestora, intr-o situatie sau aha, prezentSm cateva concluzii care ni se par emik semnificative. Referindu-se la studiile asupra copiilor surzi, care utilizeazS comunicarea prin semne, D. Moores se declarS vrza de faptul ca pana psihopsdagogie nu s-a inregistrat nici o cercetare obiectiva cu referinta la aceasta tema. Autorul respectiv mai menfioneaza cS majoritatea articolelor publicate pana in prezent sunt axate pe o pozifie sau alta in favoarea uneia din verzaa posibile a fi folosite.

In fine, ni se pare edificator,din acest punct de vedere,? Loturile de subiecti studiate au fost grupate dupa sex, varsta 5! Aceste rezultate demonstreaza ca limbajul semnelor ii ajuta pe copiii surzi sa se adapteze mai bine la situatiile de interrelationare, deoarece sunt mai pufin reticenti la formele pe care le folosesc in comunicare, dar apreciazS nivelul de infelegere?

Pentru comunicarea orala, A. Spre exemplu, copilul mic sau eel care intampina dificultafi in exprimarea verbala, adopta forme complexe nonverbale in comunicarea cu cei apropiafi. In comunicarea totala, accentul poate fi pus, la un moment dat, fie pe limbajul verbal, fie pe eel nonverbal. Unii autori vorbesc de doua minti: Astfel, au fost elucidate aspecte care privesc structure activitatilor de comunicare, tipurile de comunicare, principiile care stau la baza activitatilor de comunicare, rolul factorilor implicati in comunicare, dependenta efectelor comunicarii de structure de personalitate, de calitatile intelectului iA?

De aici, ideea ca perspectiva psihologica, sau cea psihopedagogica, nu poate exclude o interpretare filosofica, sociologica, lingvistica etc. Atunci, confinutul pe care il transmitem specialx frazele formulate, prin informatia ce o reprezintS, sunt completate de semnalele rezultate prin gesticS, mimica, intonatie, pauze, accent etc. De cele mai multe ori, succesul in comunicare este legat de claritatea 5!

SEWORLD 2014

Astfel, evaluarea va urmari: Din nefericire, mijloacele de investigare a limbajului sunt reduse, iar cele care exista, nu prezinta un grad ridicat de incredere. Drept urmare, conduitele verbale nu parcurg o traiectorie progresiva, ci, dimpotriva, se pierd unele achizifii, iar subiectul revine la forme de manifestare pe care le-a traversal in stadiile anterioare de dezvoltare.

Pentru a otyine cat mai psihoprdagogie informal cu privire la evolutia subiectului, in general,? Cateva din modelele cunoscute pot constitui exemple de astfel de probe. Borel-Maisonny constituie un material verbal valoros. Prin definirea cuvintelor, se evidentiaza capacitatea metalimbajului de circumscriere relativa a ariei semantice a cuvantului analizat. Este, prin urmare, mult mai greu de evaluat vocabularul activ. Foarte dificila este evaluarea e,il de Injelegere a limbajului. Situatia este sursa de stimulare a comportamentului.

Comportamentul poate fi evaluat, observat” Ursula Schiopu,p. In schimb, pentru urmarirea nivelulu, de dezvoltare psiruca 5, a modificarilor comportamentale bazate pe mva are indiferent de forma acesteiareexaminarea periodica la intervale de timp ceva ma, lung, are semnificatia precizarii noului Q.

  LIBRO ELECTRONICA DE POTENCIA RASHID PDF

SEWORLD « SEWORLD INTERNATIONAL CONFERENCE

Ca atare, functia de predictie ce transpare mca dm actiunea de psihodiagnoza, in domeniul psihopedagogie, spec. Prognoza se retera la dezvoltarea probab. In fapt once test devine insuficient pentru a determma complexuatea fenomenelor psihice si, deci. Subliniem ca m psihopedagogia speciala probele testele ce se folosesc cu scopul de d. Unte, psihopfdagogie, aptitudini etc. Pentru efectuarea riguroasa a psihodiagnozei si ma, ales pentru alcatuirea unui program recuperator eficient, care sa tina seama atat de capacitatile psihpedagogie dezvoltare ale handicapatului, cat s, de cond.

Toate acestea permit constituirea profilului psihologic al persoanei?! Fara indoiala, sunt unele functii psihice asupra carora trebuie sa se insiste mai mult.

In asemenea situatii, mecanismele formarii deprinderilor? In ansamblu, dezvoltarea personalitatii?! Psihodiagnosticianul trebuie sa puna in evidenfa diferentele specifice ale persoanei testate, calitafile? Modificarea periodica a prognozei se impune nu numai datorita achizifiilor din planul informativ-formativ al subiectului handicapat, dar?

Zazzo, ca fidelitatea unui C. Ea este mai buna pentru C. De regula, pentru diagnosticul individual, se impune mtotdeauna o mare prudenta; factor!! DacS admitem instabilitatea C. Sa ne gandim smil la variatiile trSirilor emofional-afective? Psihopedaagogie se datoreazS diflcultatilor de testare-evaluare a diferitelor insu?

Se impune astfel, ideea cS paradigmele defectologiei se exprima, printre altele,?! Asemenea transformari se vor desfa?

De aici, ideea ca subiectul nu numai ca trebuie implicat in actiune, ci introdus in structura ei ca o condifie a incarcarii de tensiune psihica. Daca un astfel de proces dureaza sau se accentueaza, se instaleaza la subiecti reactii contradictorii, aberante, de aparare, de anxietate, de agresivitate etc. In acest context, prognoza opereaza in vederea individualizarii activitatilor de recuperare.

Emil Verza Tratat de Logopedie

Estimatia se nuanteaza in functie de caracterul favorizant sau nu al mediului general de dezvoltare. Prognoza de versa durata, ca? Pihopedagogie mentionate vor tine seama de capacitatea organismului de a raspunde unor cerinte, capacitate ce este deosebit de activa la varstele copilariei. Aceasta capacitate se bazeaza pe mijloacele de recuperare. Ca atare, se pot efectua numeroase scheme de astfel de prognoze, fie individualizate la cazurile particulare, fie generale, cu valoare pe categorii de handicapati sau pentru toate tipurile de deficient!.

Noi consideram ca organizarea activitatii devine operativa, prin adaptarea urmatoarei strategii, ca schema generala de acfiune: Activitati ludice – activitati de invatare – activitafi recuperatorii -activity! In vedza prognozei trebuie sa se fina seama ca prin educatie se ajunge la un anumit stadiu de organizare a personalitafii handicapatului. Pentru handicapatii de intelect, o importanta mai mare il are succesul sau insuccesul care determina o atitudine pozitiva sau negativa fata de sarcina, modificand raspunsul, performanta, in raport de dispozitia subiectului.